În această filă a Dosarelor RSSM, Romeo Cemârtan vă prezintă un subiect secret legat de folosirea psihiatriei în RSSM ca armă de represiune în perioada sovietică. Acest subiect până în prezent este controversat și mult timp negat sau nerecunoscut oficial ca un fapt istoric de către conducerea instituțiilor psihiatrice din R. Moldova. Însă investigând, am constatat că astfel de practici inumane au avut loc și în RSSM, fiind aplicate față de zeci de persoane care au îndrăznit să critice regimul sovietic. Materialul prezentat spre atenția dumneavoastră este bazat pe mărturiile victimilor psihiatriei politice.

http://www.trilulilu.ro/arenaportal/062c147c18c8cb

În cadrul postului de radio Arena FM, Romeo Cemârtan prezintă Dosare RSSM, o emisiune care îşi propune să cultive cultura istorică. În cadrul acestei emisiuni vom discuta diferite aspecte ale controversatului trecut totalitar al R. Moldova. Discuţiile noastre se vor structura pe baza dosarelor secrete cercetate de membrii comisiei Cojocaru care au studiat crimele comunismului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Pentru început ne-am propus să discutăm despre Cât ne-a costat trecutul socialist ?!

Invitaţii emisiunii sunt istoricul Anatol Dubrovschi, un mare apărător al istoriei partidului şi regimului comunist şi Veaceslav Stăvilă, doctor în istorie, membrul comisiei Cojocaru.

http://www.trilulilu.ro/arenaportal/5f3179a88d3579

*************************************************************************************

PROGRAM DE PROMOVARE A REÎNTOARCERII ABSOLVENŢILOR MOLDOVENI ÎN STRĂINĂTATE

Revenirea temporară sau definitivă a tinerilor moldoveni cu studii în străinătate în vederea angajării în instituţiile private sau publice din Moldova (2010-2011)

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, misiunea în Republica Moldova (OIM), în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Educaţiei şi Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunţă demararea unui program pilot de promovare şi de susţinere a revenirii temporare sau permanente în Moldova a 30 tineri moldoveni absolvenţi ai instituţiilor din străinătate pentru a se angaja în instituţiile private/publice din Moldova în vederea schimbului de experienţă şi implementării abilităţilor căpătate peste hotare. Acest program pilot este realizat în cadrul proiectului: „Susţinerea implementării componentei de migraţie şi dezvoltare a Parteneriatului pentru Mobilitate UE-Moldova,” finanţat de UE IEVP şi implementat de OIM în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova.

Concursul este deschis pentru tinerii moldoveni cu studii în străinătate, care doresc să revină temporar sau permanent în Moldova în vederea angajării în instituţiile private sau publice din Moldova. OIM va oferi suport pentru identificarea angajatorilor, asistenţă logistică şi administrativă, va acorda beneficiarilor suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor de transport, precum şi indemnizaţii lunare pe o perioadă de până la şase luni.

Obiectivul proiectului este de a aborda fenomenul exodului de creiere prin promovarea transferului de idei noi şi de abilităţi în procesul migraţiei tinerilor şi a mobilităţii educaţionale.

Candidaţii interesaţi urmează să completeze explicit formularul de aplicare şi să-l expedieze, împreună cu CV recent la adresa electronică violarucemartan@yahoo.com până la data de 31 martie 2011.

Candidaţii interesaţi urmează să completeze explicit formularul de aplicare care poate fi găsit pe site-ul web: www.iom.md şi să-l expedieze, împreună cu CV recent la adresa electronică violarucemartan@yahoo.com până la data de 31 martie 2011.

*********************************************************************************************

Pentru întrebări referitoare la procesul de depunere a propunerii sau informaţii adiţionale referitoare la acest program, vă rugăm să contactaţi următoarele persoane:: Dr. Viorica Olaru-Cemîrtan, Consultant local, tel./fax: (+373) 69643819, e-mail: violarucemartan@yahoo.com ; sau Ludmila Vasilov, Asistent Migraţie şi Dezvoltare, OIM, tel: (+373 22) 232940 (ext.140), Fax: (+373 22) 232862, e-mail: lvasilov@iom.int, Web: www.iom.md

Sursa: rgnpress.ro

- Solicitanţii se vor prezenta personal (inclusiv minorii însoţiţi de către cel puţin unul dintre părinţi sau de reprezententul legal), atât la depunerea dosarului, cât şi la ridicarea paşaportului.

- FORMULARELE DE VIZĂ SE OBŢIN GRATUIT LA INTRAREA ÎN CONSULAT

- VIZELE PENTRU CETĂŢENII REPUBLICII MOLDOVA SE ACORDĂ GRATUIT

- DOVADA MIJLOACELOR DE ÎNTREŢINERE SE VA FACE PRIN: CARD BANCAR INTERNAŢIONAL PERSONAL AL SOLICITANTULUI DE VIZĂ (ORIGINAL ŞI COPIE) ŞI EXTRASUL DE LA BANCOMAT SAU EXTRASUL CONTULUI BANCAR, DE DATĂ RECENTĂ, DIN CARE SĂ REZULTE SUMA DEŢINUTĂ DE TITULAR; NU SE ACCEPTĂ CERTIFICATE BANCARE ŞI BANI ÎN NUMERAR.

- Formularul de cerere se completează citeţ, cu caractere latine majuscule şi se semnează personal în faţa funcţionarului de la ghişeu. În cazul copiilor minori, cererea va fi semnată de către părinte sau reprezentantul legal al acestora.

- Paşaportul nu trebuie să fie deteriorat, trebuie să aibă suficient spaţiu pentru aplicarea colantului de viză, iar valabilitatea acestuia să depăşească cel puţin trei luni valabilitatea vizei solicitate.

- Toate documentele se vor prezenta în original şi fotocopie sau copie legalizată.

- Termenul de prelucrare a unei cereri de viză de scurtă şedere este de aproximativ 5 zile lucrătoare.

- Valabilitatea vizelor de scurtă şedere nu se poate prelungi în România.

- Viza de scurtă şedere nu conferă dreptul de a desfăşura activităţi lucrative pe teritoriul României.

- Deţinerea unei vize valabile eliberate de o misiune diplomatică sau un oficiu consular al României în străinătate nu garantează permiterea intrării în România. Politia de frontieră poate refuza intrarea străinului în situaţia în care acesta nu îndeplineşte condiţiile legale cu privire la intrarea pe teritoriul României sau care nu prezintă toate documentele justificative care au permis eliberarea vizei.

- Cetăţenii posesori ai unei vize Schengen de scurtă sau lungă şedere sau a unui permis de şedere eliberat de un stat al Uniunii Europene, pot tranzita teritoriul României pentru o perioadă de până la cinci zile, fără obligaţia deţinerii unei vize române.

- Pentru informaţii suplimentare, adresaţi-vă biroului de informaţii deschis pe toată durata programului de lucru cu publicul.

- Prezentarea actelor false implică un refuz definitiv şi sistematic.

Viza de scurtă şedere permite titularului intrarea şi libera circulaţie în România pentru o perioadă care să nu depăşească 90 de zile în decurs de şase luni de la data primei intrări.

Important: Toată documentaţia justificativă a scopului călătoriei in România trebuie prezentată in original + fotocopie (xerox).

I. Documente obligatorii necesare tuturor categoriilor de vize de scurtă şedere:

- formularul de cerere completat integral, cu majuscule şi semnat în faţa funcţionarului de la ghişeu;

- paşaport valabil, în original şi copie. Valabilitatea documentului de călătorie trebuie să depaşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin trei luni;

- fotografie recentă tip paşaport (3,5 cm x 4,5 cm) color, realizată din faţă, pe un fundal luminos, fiind vizibile toate caracteristicile feţei;

- bilet de călătorie/rezervare valabil/ă până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

- asigurare medicală (30.000 euro), valabilă pentru toată durata călătoriei;

- dovada asigurării condiţiilor de cazare (rezervare la o unitate de cazare, act de proprietate sau de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului, dacă persoana/instituţia/societatea nu asigură cazarea);

- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
Exceptie: in cazul categoriei de viza  ALTE SCOPURI ( C/ZA ), cuantumul este de 100 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă .

- dovada mijloacelor de întreţinere se face prin: card bancar internaţional personal al solicitantului de viză (original şi copie) şi extrasul de la bancomat sau extrasul contului bancar (emis cu cel mult 2 zile inaintea solicitarii vizei) din care să rezulte suma deţinută de titular; nu se acceptă certificate bancare şi bani în numerar.

- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

II. Documente solicitate pentru a justifica scopul călătoriei

MISIUNE (C/M) (art. 36, alin. 1, lit. a din OUG 194/2002)

- notă verbală sau scrisoare oficială adresată misiunii diplomatice din partea guvernului sau a altor altor autorităţi ale Republicii Moldova, ori din partea unor Organizaţii Internaţionale prin care se atestă statutul oficial al solicitantului, scopul şi durata oficială a călătoriei.

TURISM (C/TU) (art. 36, alin. 1, lit. b din OUG 194/2002)

- voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică din România şi itinerarul călătoriei;
- ordin de plată;
- factură proformă;
- contractul turistic (dintre solicitant şi agenţia de turism din Republica Moldova);
- carnet de muncă şi adeverinţă de concediu de la locul de muncă al solicitantului;
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
- în situaţia în care solicitarea de viză se depune de către un reprezentant al societăţii de turism, acestuia i se va solicita o delegaţie (procură) din partea societăţii (doar pentru grupurile organizate);
- societăţile de turism trebuie să parcurgă etapele necesare în vederea acreditării de către secţia consulară;
- secţia consulară işi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare

VIZITĂ LA RUDELE APROPIATE (C/VV) (cetăţeni ai Republicii Moldova care rezidă în mod legal pe teritoriul statelor membre – art. 4, alin. 1, lit. k – Acord CE-Moldova )

- o invitaţie scrisă din partea gazdei (autentificată) ce trebuie să conţină, pentru persoana invitată: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, sexul, cetăţenia, numărul paşaportului, perioada şi scopul călătoriei, numărul intrărilor şi, dacă este cazul, numele soţului/soţiei şi copiilor care însoţesc persoana invitată, iar pentru persoana care invită: numele, prenumele şi adresa;
- invitaţia trebuie să conţină declaraţia gazdei (persoana vizitată), din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreţinere şi cazarea străinului;
- copie după permisul de rezidenţă valabil;

EXCEPŢIE: In situaţia vizitelor rudelor apropiate, în sensul art. 4, alin 1, lit. k – Acord CE-Moldova, la elevi/studenţi aflaţi la studii în România în mod legal (dovada statutului legal se face prin copia legalizată a cărţii sau a permisului de rezidenţă/şedere), nu este necesară invitaţia din partea gazdei. Persoanele invitate trebuie să prezinte dovezi privind calitatea de elev/student a persoanei vizitate (adeverinţă din partea unităţii de învăţământ);
- documente doveditoare ale legăturii de rudenie (cel puţin documentul de bază trebuie prezentat în original sau copie legalizată);
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

VIZITĂ (C/VV) (la cetăţeni români sau străini posesori ai unui permis de şedere valabil pe teritoriul României, cu care nu există legătură de rudenie - art.36, ali.1,lit.c, OUG 194/2002)

- o invitaţie scrisă din partea gazdei (autentificată) ce trebuie să conţină, pentru persoana invitată: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, sexul, cetăţenia, numărul paşaportului, perioada şi scopul călătoriei, numărul intrărilor şi, dacă este cazul, numele soţului/soţiei şi copiilor care însoţesc persoana invitată, iar pentru persoana care invită: numele, prenumele şi adresa;

- invitaţia trebuie să conţină declaraţia gazdei (persoana vizitată), din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreţinere şi cazarea străinului;
- documente doveditoare ale statutului de rezident legal pe teritoriul României al persoanei care invită;
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

AFACERI (C/A) (cetăţeni ai Republicii Moldova sau rezidenţi legali care sunt asociaţi sau administratori ai unor societăţi comerciale româneşti) – art.36, ali.1, lit.d, OUG 194/2002)

- actul constitutiv al societăţii din care să rezulte calitatea de asociat/administrator a cetăţeanului Republicii Moldova;
- certificatul de înregistrare a societăţii;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă (certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului/factură recentă/extras de cont recent etc.);
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

AFACERI (C/A) (cetăţeni ai Republicii Moldova sau rezidenţi legali care nu sunt asociaţi sau administratori ai unor societăţi comerciale româneşti – art. 4, alin.1, lit c, Acord CE- Moldova )

- o invitaţie scrisă din partea unei persoane juridice sau societăţi-gazdă, sau din partea unei organizaţii, birou sau filială a unei astfel de persoane juridice sau companii, a unor autorităţi locale sau naţionale ale statelor membre sau a comitetelor de organizare a tîrgurilor şi expoziţiilor industriale, a conferinţelor şi simpozioanelor organizate pe teritoriile statelor membre, aprobate de Camera de Stat pentru Înregistrare a Republicii Moldova;
- certificatul de înregistrare al societăţii comerciale din România;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă (certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului/factură recentă/extras de cont recent etc.);
- confirmarea deplasării din partea societăţii comerciale din Republica Moldova;
- certificat de înregistrare a societăţii comerciale din Republica Moldova;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă;
- licenţa de funcţionare a acesteia;
- contractul de colaborare între cele două societăţi;
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

TRANSPORT (C/TR) (pentru străinii care călătoresc în România în scopul desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane, angajaţi ai unei societăţi membră AITA – art. 4, alin. 1, lit. d din Acordul CE-Moldova )

- o solicitare scrisă din partea asociaţiei naţionale a transportatorilor din Republica Moldova care prestează servicii de transport rutier internaţional (AITA), care să menţioneze scopul, durata, frecvenţa si itinerariul călătoriilor;
- legitimatia de şofer profesionist;

TRANSPORT (C/TR) (pentru străinii care călătoresc în România în scopul  desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane, angajaţi ai unei societăţi nemembră AITA – art.36, alin.1, lit.e OUG 194/2002).

- o solicitare scrisă din partea societăţii la care este angajat solicitantul, în care să se menţioneze scopul, durata, frecvenţa si itinerarul călătoriilor;
- foile de parcurs, confirmate pentru prima călătorie;
- certificatele de înmatriculare ale societăţilor de transport din România şi din Republica Moldova;
- contractul de colaborare între cele două societăţi de transport;
- permisul de conducere al solicitantului:
- legitimaţia de şofer profesionist;
- licenţa de transport;
- licenţa de execuţie (anexa la licenţa de transport);
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare:

1. pentru rutele regulate:
- certificat de atestare profesională (legitimaţie AITA);
- autorizaţie pe rută;

2. pentru rutele neregulate:
- certificat de atestare profesională (legitimaţie AITA);
- carnet interbus, eventual foile de parcurs, lista pasageri, data şi ora deplasărilor.

ACTIVITĂŢI SPORTIVE (C/SP) (pentru participanţii la evenimente sportive internaţionale şi persoanele care îi însoţesc, în calitate profesională – art. 4, alin. 1, lit. i din Acordul CE-Moldova )

- o invitaţie scrisă din partea organizaţiei-gazdă: autorităţi competente, federaţii sportive sau comitete olimpice naţionale ale statelor membre;
- lista oficiala a delegaţiei, cu precizarea calităţii fiecărui membru, confirmată atât de organizaţia-gazdă, cât şi de clubul invitat;
- documente care să ateste calitatea de sportiv;
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.

ALTE ACTIVITĂŢI (C/ZA)

culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române.

Pentru toate aceste activităţi este necesară:

- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.

-exista 6 etaje, iar caracteristicile se imbunatatesc pe masura ce urci.

La primul etaj, anunt la intrare: Acesti barbati au un loc de munca. Decide de a urca la urmatorul etaj.

La al 2 lea etaj, anuntul la intrare zice: Acesti barbati au un loc de munca, si iubesc copiii. Decide de a urca la urmatorul etaj.

La al 3 lea etaj, anuntul la intrare zice: Acesti barbati au un loc de munca, iubesc copiii, si sunt extrem de frumosi. Wow! zice femeia, dar simte ca trebuie sa urce mai sus.

Al 4 lea etaj, anuntul de pe usa intrarii informeaza: Acesti barbati au un loc de munca, iubesc copiii, sunt extrem de frumosi, si ajuta la treburile casnice.Incredibil! exclama femeia Cu greu reusesc sa rezist! Dar, urca din nou.

La al 5 lea etaj, anuntul de pe usa intrarii zice: Acesti barbati au un loc de munca, iubesc copiii, sunt extrem de frumosi, ajuta la treburile casnice si sunt extrem de romantici. Femeia e foarte tentata sa ramana si sa-si aleaga unul, in schimb hotaraste sa urce la ultimul etaj…

Al 6 lea etaj: ESTI VIZITATOAREA NR 31.456.012 al acestui etaj, aici nu exista barbati, acest etaj exista doar pentru a demonstra cat e de imposibil sa multumesti o femeie… Multumim pentru alegerea de a vizita magazinul nostru!

Vis-a-vis de acest magazin, s-a deschis un Magazin de Neveste.

La primul etaj sunt femei ce iubesc sexul..

La al 2 lea etaj, sunt femei ce iubesc sexul, si sunt si bogate.

Etajele de la al 3 lea la al 6-lea n-au fost niciodata vizitate!

La 29 august parohia ortodoxă de pe strada Sf. Brâncoveni (fosta Sihastrului), Schinoasa, şi-a sărbătorit hramul Sf. Martiri Brâncoveni. La Sfânta Slujbă, oficiată în cinstea Sfinţilor Martiri de către un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei în frunte cu preotul paroh Ion Barbău au asistat consilierii primării Codru  – fondatorii acestei parohii, ctitorii şi beneficiarii care sprijină activitatea parohului, şi numeroşii enoriaşi.

A doua zi, pe data de 30 august, la aceiaşi biserică, pentru a remarca semnificaţia cinstirii Sfinţilor Brîncoveni în spaţiul Basarabean, Sfântă Liturghie a fost oficiată de către Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, Petru. În cadrul acestei slujbe a fost sfinţită clopotniţa bisericii ridicată curând. La sfârşitul ceremoniei divine, Protopopul Ioan Barbău, parohul bisericii Sf. Martiri Brâncoveni, în semn de recunoştinţă pentru deosebite merite faţă de Mitropolia Basarabiei, a primit o distincţie bisericească din mâinile Î.P.S. Mitropolit.

Oficierea Sf. Liturghii la biserica Sf. Martiri Brâncoveni, 30 august 2009 de către I.P.S. Mitropolit Petru.

Sfinţirea clopotniţei, 30 august 2009.

Decorarea Protopopului Ion Barbău, parohul bisericii Sf. Martiri Brâncoveni din Chişinău cu steaua de merit.

Posted in Comori Spirituale, Eveniment Tagged: decoraţii bisericeşti, hramul bisericii, Ion Barbău, Sf. Martiri Brâncoveni, sfinţirea clopotniţei ]]> http://stranierul.wordpress.com/2009/08/30/hramul-sfintilor-martiri-brancoveni-de-la-schinoasa-municipiul-chisinau/feed/ 0 tceuforum IMG_0091 IMG_0079 IMG_0107 IMG_0112 http://stranierul.wordpress.com/2009/08/05/va-ganditi-sa-va-intoarceti-acasa-in-moldova/ http://stranierul.wordpress.com/2009/08/05/va-ganditi-sa-va-intoarceti-acasa-in-moldova/#comments Wed, 05 Aug 2009 06:51:08 +0000 Romeo Cemirtan http://stranierul.wordpress.com/?p=136 ]]> ACUM AVEŢI POSIBILITATEA SĂ VĂ îNTOARCEŢI ACASĂ FĂRĂ AMîNĂRI ADMINI STRATIVE ŞI, îN CAZUL îNDEPLINIRII CONDIŢIILOR STABILITE, SĂ BENEFICIAŢI ŞI DE ASISTENŢA DE REPATRIERE VOLUNTARĂ CU AJUTOR FINANCIAR ŞI SĂ OBŢINEŢI DUPĂ REPATRIERE ASISTENŢĂ DE REINTEGRARE îN VALOARE DE PâNĂ LA 700 USD.

îNTOARCEREA îN ŢARA DE ORIGINE în cadrul proiectului de repatriere voluntară, Organizaţia internaţională pentru migraţie (OIM) oferă repatriaţilor care provin din ţări ce nu sunt membre ale Uniunii Europene asistenţă la întoarcerea în ţara de origine.

Dacă vă aflaţi în Rep. Cehă în baza unui permis de şedere emis în scopul angajării sau al dezvoltării unor afaceri, iar în urma crizei economice v-aţi pierdut locul de muncă şi doriţi să vă întoarceţi în ţara de origine însă nu puteţi să vă acoperiţi din fonduri proprii cheltuielile legate de călătorie, puteţi benefi cia în plus de asistenţa oferită de Proiectul de repatriere voluntară fi nanţat de către guvernul ceh. în cadrul acestui proiect, dacă îndepliniţi condiţiile stabilite, la plecarea din Rep. Cehă aveţi dreptul la un ajutor fi nanciar în valoare de 500/300 EURO. Mai nou, puteţi beneficia şi de asistenţa pentru reintegrare de până la 700 USD, oferită în cadrul proiectului de dezvoltare destinat cetăţenilor moldoveni.

OIM vă mai poate oferi şi următoarele servicii de asistenţă:

• organizarea întoarcerii în ţara de origine*

• asistenţă în obţinerea unui document valabil de călătorie

• oferirea de informaţii actuale asupra situaţiei din ţara de origine

• intermedierea asistenţei pentru reintegrare în ţara de origine. *

Cheltuielile legate de călătorie (preţul biletelor de avion) sunt achitate pentru Dvs. în cadrul altor proiecte.

ASISTENŢĂ PENTRU REINTEGRARE îN MOLDOVA Oficiul OIM din Moldova, în colaborare cu Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, a dezvoltat o cooperare pe termen lung pentru creşterea posibilităţilor de găsire a unui loc de muncă pe piaţa moldovenească pentru repatriaţi. In colaborare cu partenerii – organizaţii neguvernamentale, OIM Moldova şi Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, vor oferi repatriaţilor în diferite regiuni ale Moldovei consultanţă profesională şi asistenţă pentru reintegrare, cu posibilitatea obţinerii unui ajutor financiar în valoare de până la 700 USD pentru o persoană adultă. Proiectul de asistenţă pentru reintegrare poate fi accesat doar o singură dată pentru fiecare persoană. Persoanele condamnate în Rep. Cehă pentru comiterea unor infracţiuni, nu pot participa la acest proiect.

CARE SUNT SERVICIILE DE ASISTENŢĂ OFERITE DE PROIECT îN MOLDOVA ?

• cursuri de limbi străine şi/sau cursuri de calculator

• ajutor financiar în educaţie (de ex. taxe de şcolarizare la universităţi/colegii), care să acopere taxele şcolare pentru cursuri complete de doi ani

• cursuri de instruire profesională (de ex. pentru mecanici, lăcătuşi la maşini-unelte, coafori, muncitori în domeniul sanitar, electricieni, etc.)

• asigurarea instrumentelor de lucru după absolvirea cu succes a cursului de instruire profesională

• asistenţă în căutarea unui loc de muncă corespunzător într-o instituţie de stat/ întreprindere particulară şi, în caz de nevoie şi sprijinirea angajatorului

• sprijin financiar pentru părinţii repatriaţi pentru achitarea frecventării şcolii de către copil, sau pentru înscrierea copilului la creşă sau grădiniţă

• sprijin financiar pentru dezvoltarea unei afaceri pe cont propriu şi pentru realizarea planului de afacere

• alte posibilităţi de reintegrare în baza discuţiei cu angajaţii OIM

CE ESTE DE FĂCUT, DACĂ VĂ HOTĂRâŢI SĂ VĂ îNTOARCEŢI ACASĂ ŞI SĂ BENEFICIAŢI DE ASISTENŢA DE REINTEGRARE ?

1. Contactaţi oficiul OIM şi completaţi un chestionar.

2. OIM examinează dacă îndepliniţi condiţiile pentru a fi integraţi în program.

3. OIM asigură obţinerea documentelor necesare pentru întoarcerea Dvs. acasă.

4. OIM oferă informaţiile actuale asupra situaţiei din Moldova.

5. OIM propune posibilităţi de asistenţă pentru reintegrare şi ajută la începerea pregătirii planului de reintegrare de după întoarcere.

6. OIM oferă asistenţă la plecarea din Rep. Cehă şi după sosirea în Moldova.

7. OIM finalizează cu Dvs. planul de reintegrare şi intermediază asistenţa de reintegrare.

NE PUTEM îNSCRIE îN ACEST PROIECT DE ASISTENŢĂ ŞI, îN ACELAŞI TIMP, îN PROIECTUL REP. CEHE DE REPATRIERE VOLUNTARĂ PENTRU STRĂINII CARE ŞI-AU PIERDUT LOCUL DE MUNCĂ îN REP. CEHĂ ? Da.

Acei moldoveni care se vor întoarce în Moldova în cadrul proiectului guvernamental „Limitarea impactului crizei economice asupra şederii străinilor sub forma repatrierii voluntare a străinilor fără mijloace financiare şi posibilităţi de valorificare a capacităţii de muncă” şi obţin o asistenţă financiară în valoare de 500/300 EURO , pot să se înscrie şi în proiectul de reintegrare. Intr-un astfel de caz însă, suma de 700 USD din cadrul asistenţei pentru reintegrare poate fi folosită doar pentru achitarea cursurilor de instruire profesională, pentru sprijinirea dezvoltării unei afaceri pe cont propriu, pentru realizarea planului de afacere, etc. şi nu pentru achitarea cheltuielilor directe cu bani gheaţă. Organizaţia internaţională pentru migraţie (IOM) Organizaţia internaţională pentru migraţie – International Organization for Migration (IOM) este o organizaţie interguvernamentală, cu sediul principal la Geneva. Ea a fost înfiinţată încă din anul 1951, în scopul ajutorării refugiaţilor de război cu repatrierea în ţările de peste mări. La ora actuală, organizaţia numără mai mult de 130 ţări membre. In Rep. Cehă, Organizaţia internaţională pentru migraţie acţionează din anul 1998. De la început ea s-a ocupat de programul repatrierilor voluntare, în cooperare cu Ministerul Afacerilor de Interne.

DATE DE CONTACT ŞI MAI MULTE INFORMAŢII

Date de contact în Rep. Cehă: Organizaţia internaţională pentru migraţie (IOM) Dukelských hrdinů 692/35 170 00 Praga 7, Rep. Cehă Tel.: 233 370 160 E-mail: Prague@iom.int

Date de contact în Moldova: Organizaţia internaţională pentru migraţie (IOM) str. Ciuflea, 36/1 Chisinau MD 2001 Republica Moldova Tel: (+373) 22 23 29 40 www.iom.md, www.iom.int

Mai multe informaţii găsiţi şi în paginile:

www.iom.cz,

www.migratie.md

şi în pagina cehă pentru străini www.domavcr.cz.

Pentru PCRM au votat 58 de persoane

PLDM- 1227 persoane

PL- 1965 persoane

AMN- 159 persoane

PD- 116 persoane

Celelalte trei partide înscrise în cursă (PPCD, PSD şi PEAV), care nu au trecut pragul electoral conform datelor preliminare pe ţară prezentate de CEC, au acumulat câte 80, 26 şi respectiv 11 voturi.

Numărul de voturi valabil exprimate la secţia de votare deschisă în Bologna, este de 3642 din numărul de 3652 de buletine de vot ridicate de alegători.

Sursa: http://jurnal.md

1

2

3

4

5

şi vă invităm să lăsaţi comentarii.

Răspunsurile la întrebările frecvente cu privire la alegerile din 29 iulie 2009 le puteţi găsi aici.

Ludmila Zahu-Riza: Atunci cand pleci de acasa, iti lasi gospodaria, iti lasi copiii ai o motivatie, una de a-ti schimba viata. Acum, mjoritatea basarabenilor din Belgia si-au schimbat viata radical. Multi deja si-au cumparat casa, unii si-au adus copiii si i-au dat la scoala in Belgia, sunt cu actele in regula. Multi au insusit doua limbi, franceza si nerlandeza/olandeza. Deci, moldovenii de aici sunt foarte motivati sa schimbe lucrurile si in tara. Si asta dupa ce si-au schimbat destinul, aflandu-se in strainatate in ultimii sapte-zece ani.

Europa Liberă: Banuiesc ca stiti si cate partide s-au inscris in cursa electorala si ce includ platformele lor electorale si ce promisiuni fac alegatorilor.

Ludmila Zahu-Riza: Data trecuta, adica inainte de alegerile din 5 aprilie am organizat o actiune in fata Bursei de la Bruxelles, care s-a chemat “Hora schimbarii”.

Moldoveni manifestînd la Bruxelles în martie 2009

Atunci au venit foarte multi basarabeni, cred ca mai multi nu am reusit sa adun vreodata. Si am distribuit informatie, platformele electorale ale formatiunilor politice. Evident, am difuzat si informatie despre PCRM, pentru a nu zice ca distribuim numai ceea ce propune opozitaia. Si asta sa nu apara o doza de subiectivism. Asa ca lumea e informata. Majoritatea sustine, totusi, opozitia. Flancul communist exista aici la Bruxelles, dar e foarte slab si asta ne bucura.

Europa Liberă: Voi, dar si foarte multa alta lume vorbiti despre o schimbare, tu cand spui ca iti doresti o schimbare la ce te referi, in primul rand?

Ludmila Zahu-Riza: Mai intai de toate, schimbare inseamna libertate. Pentru mine inseamna libertatea de circulatie, de exprimare, de a decide singur unde vrei sa mergi si ce doresti sa faci. Or, in Moldova acest lucru nu se intampla. Mai intai de toate din motive economice. Atata timp cat aceasta schimbare la nivel politic, economic, si a libertatii individuale nu se produce, aceasta tara nu fi viabila. Pentru unii cetateni ca si mine care suntem mari doritori de schimbare si de libertate.

Europa Liberă: Dar o buna parte din cei care-si doresc schimbarea si o pot face se afla la munca peste hotare… Cine sa-si asume aceasta responsabilitate?

Ludmila Zahu-Riza: Cei care se afla peste hotare isi doresc schimabarea asemenea celor care au ramas in tara. Doar ca cei din tara, poate ca nu mai au acea speranta ca o schimbare e posibila. Va dau si un exemplu. Cei care au ajuns in Belgia sau in Irlanda, sau in o alta tara din Europa, cand au decis sa plece din Moldova, au luat o decizie radicala. Unii le reprosau de ce pleaca, doar nimeni nu-i asteapta in Occident. Noi am plecat in speranta ca vom reusi acolo unde ne aflam azi. Si nu am dat gres. Am tot ce-mi trebuie, libertate, posibilitati economice si prosperitate economica.

Europa Liberă: Spuneai ca ati organizat mai multe activitati, acolo, in Belgia pentru a-i motiva pe moldovenii aflati in aceasta tara sa mearga la vot. Crezi ca va fi o prezenta buna la urnele de vot in data de 29 iulie, totusi la voi e o zi lucratoare?

Ludmila Zahu-Riza: Mi se pare o absurditate. Dar eu sper totusi ca multi vor veni dupa orele de lucru, pana la 21:00. Desi la nivel legal e un mare impediment. Mi se creaza impresia ca ambasada ne trateaza cu un dispret si o dizgratie totala. Ambasada si guvernul ar fi trebuit sa ia in calcul toate obesrvatiile pe care le-am facut dupa 5 aprile. Si anume, dimensiunile urnei de vot, care pana la amiaza era deja plina cu buletinele de vot, faptul ca nu li s-a permis multora sa voteze cu buletinul de identiate, insistand sa mearga lumea dupa pasapoarte. Faptul ca am facut coada ca la cumpăratul carnatilor in perioada sovietica. Deci, atunci nu a fost bine organizat. Dar ce sa zic, e Moldova, si e foarte specific pentru Moldova acest fel de organizare.

As vrea sa mai adaug un lucru important. Azi la ora 17:00 in Parlamentul European va avea loc un eveniment pe care il organizam “Democratia in Moldova – a doua sansa!”

Europa Liberă: Ce v-a determinat sa sensibilizati structurile europene?

Ludmila Zahu-Riza: Anume faptul ca sansele democratiei sunt foarte mari dar e nevoie de un pic de atentie din partea UE. Pentru ca am avut tortura, maltratare si indimidare dupa 5 aprilie mi-am zis ca trebuie sa sensibilizam Europa sa stie ca e posibil un dezastru dar daca avem atentia lor, acest dezastru poate fi evitat.

Valentina Ursu, Europa Libera,

www.europalibera.org

Nu am un ghid şi greu deosebesc răul de bine.

Încerc doar primii paşi în… se numeşte „viaţă”,

Dar, chiar şi vara, întâlnesc doar gheaţă

Şi cad. Din fericire, am o siguranţă:

E mama şi cu tata – veniţi mai de demult

Care, la fel ca mine, la-nceput au căzut,

Şi-n suferinţi şi răni căderile-au trecut

Şi i-au durut necontenit spre-a nu uita de ele

Acum e rândul meu – să mi le fac pe ale mele.

18.07.1995

Inexplicabile-s simţirile ce le trăiesc atunci

Când întâlnesc în cale-mi diferiţi năuci

Plini de orgoliu, de ambiţii, de trufie

Şi de invidie ce strică o prietenie,

Şi tot ce e frumos preface-n nebunie.

Ei râd de suferinţa altora, se bucură oricând

Când de durere oamenii se plâng

Şi devin palizi când norocul iese-n cale surâzând,

Iar oamenii, iubindu-se sunt fericiţi.

Eu mă feresc de aceşti inşi, şi, vă rog, vă feriţi!

20.07.1995

Din ce în ce mai des aud, văd şi chiar simt

Minciuna ce se străduie să facă legământ

Între spirite-omenşti şi diaboliceşti moravuri

În rezultat, trăim între oameni-balauri

Şi nu mai vezi decât uscaţii lauri

A unor vremi trecute în repaos –

Spre marea favoare a acestui haos,

Când nimeni nu mai intră în pronaos,

Şi semnul crucii e semn de pieire

Şi totu-i zarvă, bârfă, nebunie…

22.08.1995

Viorica Olaru

azi Viorica Olaru-Cemîrtan

Ieri, 19 iulie, prim-vicepreședintele PLDM Alexandru Tănase a avut la Paris o întâlnire cu alegătorii din Franța lângă bustul lui Mihai Eminescu din cartierul latin.

Politicianul a împărțit CD-uri și flyere cu îndemnuri de vot nu doar pentru PLDM, dar și pentru PL și AMN, transmite blogul corneliuharea.blogspot.com.

Tănase a declarat că scopul său principal în Paris nu e de a face campanie pentru PLDM, ci de a îndemna oamenii să meargă la votare, știind că la Paris părerile sunt deja împărțite asupra partidelor din Opoziția parlamentară.

Alexandru Tănase a mai declarat că va opta pentru ca în funcția de șef al statului să fie aleasă o persoană neutră în mod provizoriu pe vreo 20 de luni, timp în care deputații ar urma să producă modificările necesare în legislație, pentru a transfera acest drept direct alegătorilor și să organizeze alegeri prezidențiale noi.

În chestiunea problemei transnistrene, candidatul PLDM, Alexandru Tănase, a precizat că i-ar plăcea o abordare după modelul cipriot, amintind că Ciprul s-a integrat în UE fără a-și soluționa problema teritorială.

Surse:

www.unimedia.md

Blogul lui Corneliu Harea

Care este mesajul?!.

Mari poeti, de-a lungul vremii, au asemanat femeia
Cu o floare, cu un soare, c-o zeita, cu-o scanteie,
Cu o apa, c-o papusa…
Eu, cum nu-s poet prea mare, zic ca seamana c-o usa .

Usa catre fericire, usa catre mangaiere
Usa ce spre taine duce galopand… luna de miere.
Usa catre inrobire, usa jugului etern
Usa care iti deschide perspectiva spre infern..

Deh, dar ca s-ajungi sa intri, e-o problema delicata
Fiindca mai intai de toate, usa trebuie descuiata.
Si treaba se face bine si devine fericita
Nu cu cheia la-ntimplare, ci cu cheia potrivita.

Cheia ei originala, orice usa-n lumea asta
Dupa nunta si traditie are cheia ei, si… basta!
Dar de iei un gen de usa , simpla, dubla sau de tei
Si-ai sa vezi ca merg la dinsa doua sau mai multe chei

Stai, n-o sparge cu toporul, nu tipa, nu fa scandal,
Ia-ti mai bine portofelul si te du la tribunal.
Ca sa-ti iei o alta usa , liber trebuie sa fii
Si-asta costa, dupa leafa, de la 3 la 7 mii!

Cand alegi o usa noua, trebuie s-o faci cu arta
Sa n-aiba, Doamne fereste, broasca defecta sau sparta …
Ca broasca atat e buna, pana n-a scapat la chei,
Ca pe urma n-o mai fereci, nici cu doua nici cu trei.

E asemeni cu ulciorul, care dus prea des la apa
Te trezesti ca-i sare smaltul, ori se sparge, ori se crapa..

Usa este ca gaina, ca abia cand e batrana
Mai matura si mai coapta, face supa cea mai buna.
Da, dar care om in viata nu si-a spus in gandul lui:
“Da-o dracului de supa, vreau un piciorus de pui”?

Usa este ca un loto, zice pustiului un tata
Nu e nici o diferenta – dai un ban, mai tragi odata
Insa, dragul tatii, afla, nu tine cat vesnicia,
Ca exagerand cu joaca, ti se strica jucaria.

Am vazut o usa care a trait in viata toata
Ca o sfanta cuvioasa, si-a murit nedescuiata.
A urlat la dansa cerul, cu o voce ca de crai:
“Hei, stafie ingalbenita, poate vrei sa intri-n rai?
Mars la iad, acolo-i locul pentru-o scandura uscata
Ai trait degeaba-n lume si-ai ramas tot incuiata.”

Ce te temi mereu de usa ? o sa-mi spuneti cu temei,
Habar n-am. Aveti dreptate, sa vorbim atunci de chei.
Fiindca principalu-n lume, nu e gandul, nici ideea
Nu e focul si nici roata, principalul este cheia..

Si exista chei… o groaza, cati barbati, atatea chei,
Ca de cind e lumea lume, cheile le tin la ei..
Unele sint lungi si groase, sau subtiri ca un siret
Altele mici, delicate, ce deschid si un fiset.

Principalul nu-i marimea, important – la orice usa -
E sa se loveasca cheia si sa fie…. jucausa.
Sa nu se indoaie-n broasca si sa tina la-nvartit..
Chei de lacate, valize, de casete, frigidere,
De camari, de manastire, pivnite sau sifoniere,
Ar mai fi cheia franceza, cheia la casa de bani,
Cheia de la Turnul Londrei sau facuta de tigani,
Dara, ce te faci amice, ca din sute de modele
Tu te chinui toata viata cu o cheie de… sardele?

Merge ea cat merge bine, dar apoi prinde rugina
Si-atunci nici Gerovitalul n-o mai scoate la lumina!
Poti sa-i dai cu glaspapirul, smirghel, pile, ciocolata,
Tot ce-ncerci este zadarnic, ti-a iesit din uz si gata!

‘Geaba-ncerci, ‘geaba te zbuciumi si degeaba-ti iesi din fire.
Nu te mai vaita la lume, nu e vina nimanui,
Leaga-o cu-n siret sau funda, fa-i un nod si pune-o-n cui!
Sunt atitea chei pe lume, cheia “sol” si cheia “fa”,
Dar asta nu te-ncalzeste daca n-ai tu cheia ta.

Si… zicind cum zic batranii… la o tinerete noua,
Zici… privindu-ti amintirea… “AH, DE-AS FI AVUT EU DOUA!”

Organizatorii campaniei consideră extrem de necesare acţiuni suplimentare de motivare a alegătorilor, după ce alegerile au fost fixate pentru o zi de lucru iar autorităţile de la Chişinău nu au luat măsuri suplimentare pentru a a deschide secţii de votare în afara misiunilor diplomatice.

Iata ce spune Vlad Spânu, preşedintele Fundaţiei Moldova din Washington, şi unul dintre iniţiatorii campaniei: „Din estimări diferite sunt între 400 şi 800 de mii de cetăţeni. Dacă putem să acoperim 25 la sută, eu cred că 100 de mii de cetăţeni este foarte mult şi ei sunând acasă şi găsind cel puţin 5 persoane cum ne-am propus, deja va fi un număr destul de mare”.

Corina Leancă are 24 de ani şi munceşte de mai bine de un an în Alaska. Deşi recunoaşte că îi este dor de casă, ea spune că nu s-ar grăbi să revină în R. Moldova, mai cu seamă după evenimentele din aprilie: „Aici e democraţie, aici cuvântul fiecărui om contează. Dacă ai ceva împotrivă, spui la guvernator, spui la senator şi glasul tău e auzit. Nu ca la noi, la noi ceea ce se face este ieşit din comun. Toată lumea râde de noi. Când am aflat de voturile de la Moldova nici nu ştiam ce să fac, să râd sau să plâng de prostia omenească”.

Corina se angajează să trimită zeci de sms-uri apropiaţilor, îndemnându-i să meargă la vot, mai ales că din cauza distanţei, pe 29 iulie ea nu va vota. „Ambasada e la Washington, dar eu nu am cum să ajung acolo. Aici la Alaska nu-i ambasadă. Dacă pot să contribui cumva, eu am să fac tot posibilul, pentru că e pentru tineri, e pentru noi”.

Expertul IDIS Viitorul, Ghenadie Mocanu notează că iniţiatorii campaniei ar trebui să ţină cont de faptul că în R. Moldova, libertatea de expresie pe reţeaua Internet, se confruntă şi ea cu obstacole: „Având la îndemână instituţiile statului, partidul Comuniştilor ar putea să conteste agitaţia electorală din afara Moldovei”.

Vlad Spânu se declară convins că autorităţile de la Chişinău nu au cum să zădărnicească iniţiativa: „Twitter-ul şi Facebook-ul nu pot fi închise de nicio ţară, în special de Republica Moldova. Mulţi deja au înţeles că este foarte important ca serverile să fie în străinătate”.

Autorii campaniei au întitulat-o „5 sms-uri pentru o Moldovă Democrată”, fiind conştienţi că metoda este la îndemîna oricărui partid. Şi asta pentru că, aşa cum se ştie, cel puţin două partide nu au ezitat să folosească SMS-urile chiar în ziua alegerilor, ghidîndu-se de principiul perfect moral – ceea ce nu este interzis este admisibil.

Diana Răileanu, Europa Libera.

„Domnule Preşedinte, Republica Moldova organizează alegeri parlamentare anticipate la 29 iulie, după ce alegerile din 5 aprilie au fost urmate de proteste ale tineretului care a dorit să-şi arate lipsa de încredere în procesul electoral. Protestele au devenit violente şi au dus la arestarea a sute de protestatari, care au fost bătuţi cu cruzime şi au fost supuşi tratamentelor inumane în comisariatele de poliţie”, spune Ben Cardin.

„Chiar şi deputatul Valentina Cuşnir a fost abuzată şi bătută de poliţie, fiind rănită. Trei tineri au murit, şi se relatează că moartea le-a fost cauzată de rănile primite de la bătăi”, mai spune senatorul american.

„Au fost expulzaţi din ţară jurnalişti străini, iar reporteri moldoveni au fost arestaţi şi intimidaţi, le-a fost confiscat echipamentul. Partidele parlamentare de opoziţie, care au acuzat Partidul Comuniştilor de fraudarea alegerilor, au boicotat alegerea unui nou preşedinte, ceea ce a dus la alegeri anticipate”, se spune în declaraţie.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a declarat că în recentele alegeri în Moldova au avut carenţe, în special fiind vorba de neglijare în procesul de judecare a plângerilor cu privire la nereguli şi de alcătuire a listelor de alegători.

Ben Cardin declară că „la 29 iulie, Guvernul RM mai are o şansă pentru a demonstra cetăţenilor şi comunităţii internaţionale că rămâne ataşat principiilor democratice şi standardelor internaţionale. Autorităţile moldovene trebuie să asigure accesul tuturor concurenţilor electorali şi experţilor din societatea civilă la mediile publice, precum şi să asigure posibilitatea ca alegătorii din străinătate să poată participa la acest scrutin important”.

„Statele Unite îşi vor condiţiona bunele relaţii cu noul guvern moldovean în dependenţă de respectul pentru ordinea de drept şi drepturile omului. Comisia Helsinki din SUA, al cărei preşedinte sunt, va continua să monitorizeze desfăşurarea procesului electoral în Moldova şi va ţine un briefing după scrutin”, declară senatorul Ben Cardin, membru al Partidului Democrat din SUA, din care face parte şi preşedintele Barack Obama.

Sursa : Info-Prim.md

- Dle Ciobanu, cum reacţionează moldovenii care muncesc în Italia la tot ceea ce se întâmplă acasă?

- Sunt foarte dezamăgiţi, şi nu doar de rezultatele alegerilor din 5 aprilie, ci de tot ce se întâmplă în Moldova în ultimii opt ani. Dezastrul în care s-a pomenit R. Moldova e rezultatul guvernării comuniste, care n-a ştiut cum să gestioneze situaţia. Iar de când a început criza economică mondială, mă tem că, în genere, o să intrăm într-un colaps economic. Guvernarea pe care am avut-o nu numai că nu a elaborat legi spre binele ţării, dar ne-a furat. Un exemplu ar fi remitenţele din străinătate, gestionate cum nu se poate mai prost. Aceşti bani au servit la achitarea pensiilor, a salariilor, dar nu pentru investiţii. O să vină o zi când mulţi dintre noi, cei care au muncit peste hotare, n-o să aibă pensii, deoarece au muncit la negru. Nu se promovează o politică socială corectă nici pentru cetăţenii rămaşi acasă, nici în raport cu noi, cei aflaţi în străinătate.

- Cum calificaţi faptul că alegerile anticipate vor avea loc într-o zi de miercuri?

- Mai rău nu se putea. Noi şi la 5 aprilie am fost lipsiţi de dreptul constituţional de a vota. A fost pur şi simplu o bătaie de joc să fie amenajate doar două secţii de votare pentru circa 150 mii de moldoveni cu drept de vot care se află în Italia. Astfel, ni s-a dat de înţeles, a câta oară, că de noi este nevoie în măsura în care aducem bani acasă, în rest, trebuie să stăm deoparte, nu prezentăm interes pentru conducerea de la Chişinău. Mă doare că mulţi conaţionali de ai noştri s-au obişnuit cu umilinţa şi duc mai departe jugul dictaturii. Cei care au decis ca alegerile anticipate să fie organizate în zi de miercuri, au avut un plan diabolic. Cred că s-au gândit mult timp cum să lovească mai crunt în democraţia din Moldova. Nu ar fi fost o problemă atât de gravă dacă ar fi fost joi, căci în Europa în această zi femeile au jumătate de zi liberă. Dar ei au ştiut şi despre asta. Au ales ziua de miercuri, mijlocul săptămânii, pentru că puţini patroni vor accepta ca angajaţii lor să lipsească, mai ales acum, când, din cauza crizei, sunt mii de doritori de a-ţi ocupa locul de muncă. O altă problemă e că alegerile vor avea loc la sfârşitul lunii iulie, când încep concediile şi mulţi vor fi pe drumuri.

- Cum vă percep italienii, ştiind că veniţi dintr-o ţară comunistă?

- În Italia, între dreapta şi stânga nu sunt mari deosebiri. Dar în Moldova e la putere comunismul nomenclaturist, militar, dictatorial, care nu admite pluralismul de opinii, care doar dă ordine. Asemenea tip de comunism cred că a rămas numai în R. Moldova. Uite acest lucru nimeni nu-l poate înţelege.

- Când a fost creată asociaţia pe care o conduceţi şi cu ce ocupă aceasta?

- Asociaţia activează din anul 2005 şi a apărut dintr-o mare necesitate de a ne apăra şi informa concetăţenii despre drepturile pe care le au aici, în Italia. Moldovenii au început să emigreze masiv în Europa, relativ recent, nu aveau acest gen de suport informaţional. În primul val de migraţiune, care a avut loc în anii 1998-2000, au plecat foarte mulţi profesori, medici, care, dacă ar fi rămas acasă, ar fi murit de foame. Eu, de exemplu, în 1998, când am luat decizia să plec la muncă în străinătate, de şase luni nu primisem salariul. Aflându-ne acolo, întâlnindu-ne cu prietenii, permanent discutam despre problemele cu care ne confruntam în Italia. Mereu cineva povestea despre unii conaţionali care nu puteau să-şi găsească un loc de muncă, sau nu beneficiau de asistenţă medicală, despre diferite cazuri de maltratări. Aflându-se ilegal în peninsulă, mulţi se temeau să se adreseze la medic, să intre în instituţiile de stat, umblau cu frica-n sân. De aceea am fondat asociaţia, pentru a-i ajuta. Iniţial, se numea „Dacia”. Apoi, a fost creată şi Liga femeilor din Moldova. În fruntea acesteia se afla o doamnă care avea multe iniţiative, dar întrucât nu avea acte de şedere legală, a aderat la asociaţia noastră. Cu timpul, s-a alipit de noi şi Asociaţia „Calea Moldovei”. Astăzi, avem denumirea oficială Asociaţia Naţională de promovare socială „Moldova-Italia”. În afară de informarea şi apărarea drepturilor conaţionalilor noştri, ne mai ocupăm de promovarea artei, a literaturii. Traducem cărţi, publicăm articole în presă. În ultimul timp am tradus din Grigore Vieru în italiană. Curând va fi lansată o carte. La 29 iunie în ospeţie la noi a fost Teatrul „Satiricus I. L. Caragiale”.

- Aveţi un sediu? Câţi membri are asociaţia?

- Sediul nostru e la Roma, pe strada Carlo Pirtio Biroli, 52. Asociaţia are circa 300 de membri, dar reprezentăm toată comunitatea moldovenească din Italia. Conform unor studii efectuate de organizaţii independente, în Italia s-ar afla circa 200 de mii de moldoveni.

- Apropo de Teatrul „Satiricus”, cum a fost primit în Italia?

- Actorii mai întâi au avut o prezentare la Veneţia. Acolo, fiind zi de sărbătoare, a fost mult public. Spectacolul de la Roma s-a jucat într-o zi de luni. A mai fost şi o ploaie torenţială. Chiar şi în aceste condiţii, au venit peste o sută de spectatori. Lumea a rămas foarte mulţumită. Artiştii moldoveni sunt întotdeauna bine-veniţi în Italia. În ultimul timp, ne-au vizitat Constantin Moscovici şi Maria Sarabaş. Spectatorii nu-i lăsau să plece de pe scenă.

- Sunt mulţi moldoveni care au reuşit să se afirme?

- Cei mai mulţi muncesc la construcţii. În principiu, este domeniul cel mai căutat de moldoveni, ca să fii angajat, nu se cere profesionalism. Începi de la lucrările cele mai umile. Încetul cu încetul, deprinzând lucrul, devii meşter bun. Marea majoritate a bărbaţilor veniţi din Moldova sunt implicaţi în construcţii, iar femeile sunt îngrijitoare. Iar pentru că în ultimul timp calitatea migraţiei noastre a crescut, mulţi au obţinut echivalarea diplomelor de studii de acasă. Acum, de când s-a deschis ambasada Italiei la Chişinău, e mai uşor să obţii recunoaşterea diplomei sau a titlului de studii. Mulţi moldoveni care de ani de zile muncesc în Italia au decis să facă şi studii aici. Muncesc programatori, medici, pedagogi etc. Am observat că în majoritatea cazurilor studiază cei care au absolvit facultăţi în R. Moldova, care au avut succes acasă. Soţia mea, de exemplu, a făcut litere şi filosofie la o universitate de pe lângă Vatican. Ea era menajeră la un lector al acestei universităţi. Ascultându-i ideile, gândurile pe care le avea, într-o bună zi, profesorul i-a spus: „Mi-i ruşine că îmi speli podelele în casă. Tu ar trebui să ai altă destinaţie”. A luat-o la universitate.

- În ce măsură i-a influenţat pe moldovenii de acolo criza economică mondială?

- Moldovenii niciodată nu s-au simţit în Italia în siguranţă sută la sută. Întotdeauna cineva a plecat, altcineva a venit. Mereu a existat o cerere mare a locurilor de muncă. Piaţa muncii din Italia este suprasaturată. Unii mereu circulă în Spania, Portugalia, Italia, Franţa, fiind în căutarea unui loc de muncă. Acum însă acest fenomen a devenit mai pronunţat. Dar cei care deja sunt încadraţi în câmpul muncii şi lucrează de ani de zile nu au probleme. Moldovenii sunt cei care pleacă ultimii de la companii. Ei acceptă salarii mai mici, condiţii de ilegalitate şi munci grele, doar să nu se întoarcă acasă. În ultimul timp s-a cam oprit valul migraţional din cauza crizei. La fiecare depozit de materiale de construcţii stau câte 30-40 de oameni, aşteptând să fie angajaţi. Cu oricine ai vorbi dintre aceştia, îţi va spune că munceşte aici pentru a-şi procura un apartament la Chişinău. Moldoveanul, oriunde s-ar duce, se gândeşte că trebuie să aibă o casă unde să se întoarcă. Iar acum, pentru că locuinţele s-au scumpit de zeci de ori, este nevoit să lucreze un deceniu doar pentru a-şi procura altă locuinţă şi a-şi întreţine familia rămasă acasă.

- Ce mesaj doriţi să adresaţi moldovenilor de acasă, la despărţire?

- Recent, membrii asociaţiei noastre au adresat un apel către toţi conaţionalii lor să participe la scrutinul parlamentar şi să opteze pentru unul dintre cele trei partide de opoziţie care au trecut pragul electoral pe 5 aprilie – PL, PLDM şi AMN. Dacă vrem ca R. Moldova să ajungă în Uniunea Europeană, dacă vrem să trăim bine la noi acasă şi copiii noştri să aibă parte de viitor, cetăţenii RM trebuie să voteze viitorul, nu trecutul. Îi îndemn ca, pe 29 iulie, să voteze încă o dată pentru PLDM, PL sau AMN. Este o datorie morală a fiecăruia dintre noi.

Natalia Hadârcă, Alegerile într-o zi de miercuri dezvăluie planul diabolic al comuniştilor, 2009-07-13, cotidianul “Timpul”