Divertisment

tarus-foto-astrein11Mihai Ţăruş:

„Timpul comprimat este un

adevăr prezent în artă pentru

că  arta exprimă, prin formule

artistice, o nouă realitate”

 

– Felicitări pentru o expoziţie atât de re-

uşită. Demult la Chişinău nu s-a produs

un eveniment care să adune atâta lume

bună. Ce simte Mihai Ţăruş după un ase-

menea vernisaj?

 

– De regulă vernisajele sunt la fel. Probabil

deosebirea e în faptul cine vine la vernisa-

je, ce nivel are publicul şi care e reacţia la

ceea ce a oferit artistul. După deschiderea

expoziţiei, am fost prins de jurnalişti şi nu

am putut comunica cu vizitatorii. Imagi-

nea expoziţiei însă a fost clară atunci când

lucrările au fost panotate. Mi s-a părut re-

uşită. Mai mult nu pot spune, trebuie să

treacă ceva  timp ca să-mi dau seama ce

am reuşit să realizez cu adevărat într-un

timp foarte scurt.

 

–  Cine urmăreşte biografia ta artistică

ştie că ai studiat la Sankt-Petersburg şi ai

acceptat să rămâi în această metropolă

a  artelor. Fenomenul migraţiei este azi

unul provocat de sărăcia în care a încă-

put omul de rând, românul basarabean,

un disconfort material l-a motivat pe

concetăţeanul nostru să ia calea străini-

ei…Mihai, tu ai acceptat benevol, atunci

la 1972-74 să te stabileşti  la Petersburg

sau tot nişte circumstanţe au determinat

o atare decizie?

 

– Problema migraţiei oamenilor, cum  se

întâmpla în acea perioadă, şi fenomenul

de  astăzi, sunt total diferite. Atunci eu

am rămas în aceeaşi ţară, care se numea

URSS şi nu trebuia să emigrez, suportând

consecinţe. La Leningrad, Moscova se de-

clanşase o nouă mişcare în artele plastice,

care ţinea de aspectul social. Au  apărut

artişti care nu mai vroiau să slujească

regimul. Ei doreau sa se manifeste liber,

de asta au  fost numiţi noncomformişti.

In ce priveste  sărăcia… Un  artist plastic

debutant, care vrea să se consacre artei nu

se gândeşte la sărăcie sau la bogăţie. Mai

degrabă este încolţit de gândul unde ar

putea să se realizeze ca artist. Fenomenul

migraţiei, în genere, poate că este  provo-

cat de faptul că omul secolului 21 nu prea

înţelege cine este el, care e ţara lui şi ce este

cu adevărat prioritar în viaţă.

 

– Există la Petersburg o diasporă a ro-

mânilor, cu cine dintre compatrioţi te

întâlneşti şi cum se crează o grupare a

oamenilor care au aceeaşi ţară de origi-

ne?

 

– Nu cunosc nici o societate a moldove-

nilor din St-Petersburg, dar nici nu m-ar

atrage. La Piter mă interesează mai mult

localnicii, cultura lor, felul lor de a fi. De la

ei mai pot învăţa ceva…

 

– Precum  este limpede din CV tău, nu te

poţi plânge că  Rusia nu te-a acceptat şi

nu ţi-a oferit  toată recunoaşterea. Anul

trecut  ai  fost medaliatul Academiei de

Arte a Rusiei, pentru merite artistice. Te-

ai bucurat?

 

– Totul e bine când se întâmplă la timpul

potrivit. Acum s-au schimbat atâtea lucru-

ri şi menţiunile nu au acea pondere ca al-

tădată. Dar e bine când eşti băgat în seamă

de o instituţie serioasa şi conservativă cum

a fost Academia de Pictură Rusă. Acest

moment indică unele schimbări în bine

arta din spaţiul rusesc.

 

– Cum te simţi la Petersburg şi ce gânduri

ai despre breasla artistică din Moldova?  

 

– Eu mă aflu în proces creator aici, dar

şi la Petersburg, motiv pentru care nu aşi

vrea să comentez „breasla” de aici şi cea de

acolo. Important este ce faci, ce reuşeşti, ce

efort trebuie să pui, unde vreai să ajungi.

Sunt lucruri cu mult mai importante.

Acum, noi artiştii plastici suntem liberi să

ne asumăm viaţa şi creaţia pe cont propriu

şi sa muncim… daca o putem face.

 

–  Te  consideri în suflet un „stranier”,

accepţi acest cuvânt care a apărut ca o

consecinţă a unui fenomen, cel al  migra-

ţiei forţei de muncă, braţelor ieftine, dar

l-a încăput deja vocabularul omului de

rând?

 

– Cuvântul stranier pare să  fie totuşi mai

vechi. Poate că nu a fost utilizat atât de des.

Pentru mine cuvântul rus „stranic”, care ar

însemna cam acelaşi fel de persoană, dacă

nu chiar acelaşi, este cunoscut demult.

Profesorul meu, Vladimir  Sterligov, avea

o lucrare care se numea Stranierul. Ade-

vărat, din subtext era clar că personajul

numit „stranik” nu ar fi fost un „rătăcit” ci

ar însemna un om care are mai multă pre-

dilecţie pentru latura spirituală. Nu cred că

sunt un suflet stranier. Ca să te ocupi serios

de ceea ce faci, în pictură,  trebuie să fii un

„suflet sedentar”. Atunci ai mai tot timpul

pentru meditaţie, pentru creaţie….

 

– Cum ai picta un „stranier” la începutul

secolului 21? Poate fi realizat un portret

al stranierului de o manieră simbolistă,

nonfigurativă, suprarealistă sau impre-

sionistă?…

 

– Nu prea fac portrete. Uneori, accidental

realizez câte un autoportret, dar aş picta

mai degrabă un portret al unui extratere-

stru. Este mai actual, asta dacă mă refer la

starea spirituală a lucrurilor şi nu la cea so-

cială. Se pare că acest cuvânt se conţine şi

în latura socială a vieţii, dar cu certitudine

şi în cea care ţine de spirit.

 

-Dacă te caută vreun îndrăgostit de artă,

care eventual ar citi acest ziar, cum te

gaseşte?

 

– Accesează în Internet adresa:  www.

tarusmus@yahoo.com

 

– Vrea „timpul comprimat” să exprime

un adevăr precum „amintirea este lu-

crul cel mai frumos al uitării”?

 

– Frumos, dar cine a spus-o? Eu mu am

un răspuns atât de poietic. Timpul com-

primat este un adevăr prezent în artă

pentru că arta exprimă, reda, creează o

nouă realitate prin formule artistice.

 

– Felicitări pentru expoziţie şi pentru

bucuria că avem amintiri, adică motiv

de a comprima secundele din viaţa

noastră pe  Pământ… Dincolo, de la

Porţile Raiului, începe probabil o altă

dimensiune şi noţiunea de timp o fi

alta…

 

– Mulţumesc.

 

■ Un interviu de Antonina Sârbu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: