Divertisment

La Moldavie, c’est où[1] ?

 

Eram in prag de Craciun si multimea forfotea prin centrele comerciale însă eu, ca o naluca, ma precipitam spre biroul unei agentii de voiaj. Trebuia sa ajung pana la ora trei dupa masa, caci altfel ratam rezervarea la avion. Cel putin asa-mi spusese la telefon, cateva minute mai devreme, ofiterul de comunicatii al agentiei, usor alarmat de decizia mea de a-mi procura un bilet pentru a doua zi. M-o fi gasit nebuna agenta, caci rari sunt probabil acei ce decid un voiaj de sarbatori cu o zi inainte.

 

Agenta, care ma nelinistise in halul acesta, ma intilnea cu un zambet dragut anuntandu-ma ca-mi pregateste biletul.  Mai respir o data, si mai usurata. E cert. Acum chiar plec. De sarbatori voi fi acasa !  Familiei nu i-am zis nimic. O sa le fac o surpriza ! Ma gandeam la chipul mamei, la bratele tatei…la cei doi parinti pe care ii gasesc de fiecare data mai carunti decat iarna canadiana, mai timizi si mai naivi, cu privirile si cu zambetul de copii…  « Mda, nu gresesc – imi zic in gand – imbatranesc parintii mei » ! Pe ei timpul nu-i asteapta…Altfel bate la ei ceasul. Imi fac o mica socoteala si-mi dau seama ca mai trecura doi ani de cand nu i-am vazut. De sase ani de cand am plecat, i-am vazut de trei ori. Fara calcule prealabile, ritmul revederii a devenit de la sine constant – o data la doi ani.

 

Furata de emotii, nici nu auzii cand agenta, cu acelasi zambet dragut si la fel de relaxata, ma intreba curtuaz « Vous partez en vacances ? »[2] Dau din cap in semn afirmativ, bolborosind si un « oui »[3] rapid ca sa nu par nepoliticoasa. « Destinations soleil ?»[4] isi lungeste ea intrebarea, cu acelasi suras curtuaz. E pe aici o moda de a pleca iarna, dar in special de Craciun, in vacanta mai la sud, spre « destinations soleil », dupa vorba lor  : Mexic, Cuba, Republica dominicana, Martinique, Guadeloupe, Miami, etc. Altfel zis, un fel de a scapa de cele 40 de grade sub zero din toiul iernii. Altii evadeaza chiar si pentru mai mult. Ajunsi la pensie, isi fac bagajele si se indreapta spre sud, pentru doi, trei, cinci, zece sau chiar douazeci de ani, dupa pofta, putinta si buzunarul fiecaruia. Un fel de « imigratie » daca vreti,  dar legala. Un coleg de la facultate, al carui parinti s-au mutat de cativa ani in Florida, ma informa ca sunt acolo « sate » intregi de québecosi si vorbesti franceza fara sinchisire.

 

Pentru a doua oara intrebarea ei ma readuse din ratacire. Schitez cu repezeciune un zambet ca sa-i pot raspunde : « Non, je pars en Moldavie »[5]. Fara mare elan de cunoastere, dar cu acelasi suras dragut, agenta imi mai pregateste o intrebare, calculand probabil ca astfel o sa omoare cele cateva secunde pana cand imprimanta imi elibereaza factura. « Et, la Moldavie, c’est où ? »[6] , obosindu-se de asta data sa citeasca din bilet destinatia exacta. Nu ma mira intrebarea ei, chiar si daca lucra doamna la o agentie de voiaj. De cand sunt aici, de zeci de ori m-au tot intrebat « la Moldavie, c’est où » ? Colegi, prieteni, cunoscuti…Pentru fiecare Moldova e un tarm necunoscut, o terra incongnito. Iar cand aud de « petit pays de l’Est, situé entre la Roumanie et l’Ukraine »[7] sau de « ex-république soviétique »[8] privirea lor se inteteste. Un fel de jena se pune stapana pe conversatie, dand frau liber compasiunii. Unii m-au intrebat daca am rude deportate sau detinute pe motiv de convingeri politice, altii erau curiosi sa stie cum e cu libertatea de exprimare si drepturile omului. Mai sunt si dintre cei care ma intrebau uluit (si se intrebau probabil ) daca avem tot atatea magazine ca si ei, scoli si librarii. Fantoma comunismului bantuie nu doar imaginarele noastre, dar si a lor, chit ca n-au trait acolo, in comunism. Retorica razboiului rece traieste azi in memoriile si-n privirile celor « doua lumi ». De la inaltimea « invingatorului », ei vad lumea a treia ca pe un santier, in « reconstructie » ii zic ei.

 

Putin jenata, mai mult de raspuns decat de intrebare, agenta imi intinde factura, facand intre timp o precizare : « C’est un pays que je ne connais pas beaucoup. C’est le communisme là-bas ? »[9] Daca intrebarea ei despre « unde se afla Moldova » nu m-a surprins nicicum, aceasta precizare despre comunismul de acolo m-a facut sa tresalt usor. Gandindu-ma ca ar putea face o asociere rapida cu Cuba, destinatie pe care ei o cunosc foarte bine, cu China sau poate chiar cu fosta URSS, ma grabii sa-i raspund « nu », dupa care un « da » se impotmolise pe buze, venind sa-mi tradeze un sentiment de incertitude ce-si facea deja subtil prezenta in meandrele acestei discutii. Incerc sa-i explic ca, de fapt, acum nu mai e regimul sovietic, dar la putere sa afla un partid comunist. Ca, comunismul moldovenesc e legat de principiul democratiei, iar in Moldova exista o societate libera, etc., etc. Mai pe scurt, ma incapatanam sa-i explic ca « comunismul » sau « Estul » sau « lumea a treia » pot fi si altfel decat si le imagineaza ei, dar tocmai in acel moment, un fel de balbaiala prinse stapanire pe mine, tradandu-mi si mai mult neindemanarea.

 

Ea, foarte senila, leganandu-se gratios pana la usa si zambind curtuaz in semn de apreciere a dialogului, imi mai adresa o intrebare : « Ce n’est pas un régime communiste mais les communistes sont au pouvoir » ?[10] – « Oui, a peu prêt ca »[11], ii raspund mai raspicat, evadandu-mi privirea in fundul gentii, fericita ca circumstantele imi autorizau asemenea gest, or, agenta tocmai imi inmanase biletul si puteam acum sa-i caut nestingherita un loc in geanta. Pe nota unui « d’accord » convivial ne luasem la revedere, urandu-ne reciproc sarbatori fericite.

 

Desi reusisem sa schitez un zambet jovial, parasii biroul agentiei de voiaj cu un sentiment de neimpacare. O zi mai tarziu parasii si Canada, dar gustul acid al discutiei recente mai continua sa ma chinuie. Nu ma dumeream de ce ma urmareste cu atata insistenta. Or, nu era prima data cand circumstantele ma obligau sa explic si sa afirm ca in Moldova exista comunism si comunisti dar care totusi au castigat puterea prin alegeri democratice. Ca de 17 ani incoace avem un sistem politic plurivalent, cu o oferta de partide chiar foarte variata, iar comunistii au castigat consecutiv doua mandate. Ca saracia din Moldova, depistata in cifre de inalte forumuri mondiale, este o perdea ce ascunde o economie paralela, o economie in care moldovenii totusi lucreaza, chiar foarte bine, dar in strainatate, si de acolo nu uita nici de parintii batrani ramasi acasa (in fine, cel putin in mare parte, incerc sa inmoi putin nota, gandidnu-ma si la datoria de obiectivitate ). 

In zbor deja, ma surprinsem la un moment dat cufundata de-a binelea in reflectii, incercand sa-mi explic tacit cum stau, si de ce stau asa, lucrurile in Moldova. Mintea mea se incapatana sa caute paradigme, ecuatii, corelatii, explicatii in timp ce un vartej in stomac imi reamintea de emotiile din ajunul unui examen. Desi eram perfect constienta ca inaite nu ma astepta nici un test, decat poate, cel al reintilnirii cu locurile copilariei…Abia atunci realizasem ca fluturasi zglobii din stomac erau emotia reintoarcerii. Simteam in mine bucuria reintilnirii cu acea Moldova draga mie, aproape inimii mele si total contrara imaginii ce-o citisem in ochii agentei si a tuturor acelor straini care ma intreaba curios « unde e Moldova » si cum e « acolo ». E o emotie ce naste in mine la fiecare discutie…si la fiecare reintoarcere « acasa ». Un sentiment, un dor, o chemare…nu stiu cum sa-i spun. Dar stiu ca acolo exista o alta realitate, pe care ei nu au cum s-o stie, o stare de lucruri si de spirit pe care reportajele de la televiziunile lor, preocupate poate prea mult de subiecte soc, nu reusesc s-o capteze, s-o dezghioace. Asa se intimpla ca, de fiecare data, « noi » si « ei » vorbim deseori limbi diferite, « ei » stiu una despre « noi », noi stim alta. Si vice-versa : «noi » stim una despre « ei » in timp ce ei stiu altceva…E, mai exact, un joc intre adevar si fictiune, intre realitate si emotie, intre priviri obiective si viziuni subiective despre lumea « lor » si a « noastra ». 

 Marcela Neagu

 


[1] Traducere din franceza: « Moldova unde se afla »?

[2] « Plecati in vacanta ?»

[3] « Da »

[4] « Destinatii cu mult soare » sau « tari calde »

[5] « Nu, eu plec in Moldova »

[6] « Si, Moldova unde se afla? »

[7] « tara mica din Est, situata intre Romania si Ucraina »

[8] « fosta republica sovietica »

[9] «E o tara despre care nu cunosc prea multe. E communism acolo?»

[10] «Nu este un regim comunist, dar comuniştii sunt la putere?»

[11]

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: